…la asta. Nu te mai gandi la trecut. Nu te mai gandi la viitor. Nu te mai gandi la ceea ce te-a facut sa suferi. De acord, insa cum sa faci asta? Fac parte din tine. Si trecutul si suferinta. De cate ori am auzit “a trecut, nu te mai gandi la asta”…intradevar a trecut, insa pana nu te impaci si nu intelegi ce s-a intamplat, poti sa treci mai departe?
Unora le trebuie mai mult timp, unora le trebuie mai putin timp sa inteleaga experienta. Timpul este relativ, mai aud in stanga, dreapta. Da, si asta e adevarat, cum sa trec mai departe peste o experienta daca nu inteleg lectia?
…Am inteles cat de important este sa iti exprimi sentimentele si emotiile atunci cand apar. …Am inteles ca toate emotiile pe care le ascunzi, raman in corpul tau si mintea ta blocate si astfel, provoaca dezechilibru in corpul tau, mintea ta, viata ta. Risti asta?
Nu judeca!
De ce crezi ca ai acest drept? Cu ce esti tu mai bun decat cel pe care il judeci? Ne este rusine sa ne rugam, ne este rusine sa recunoastem ca intram intr-o biserica, ne este rusine ca suntem crestini, ne este rusine sa afirmam ca ne iubim aproapele, insa nu ne este rusine sa barfim, sa vorbim urat, sa judecam…da, aici suntem cei mai buni. Ne si place. Nu ma exclud desi as vrea. Incerc, lucrez insa mai am ceva pana la un rezultat bun.
Nu arunc vina niciunde, asta mi-a venit in minte…spun ca tin post dar vorbesc ce nu trebuie. Postul este un mod de a aduce ofranda Divinitatii. Da, asta simt si asta fac insa trebuie sa-mi masor si vorbele si gandurile. Da, trebuie.
Un om cu o anumita cunoastere, putina, multa trebuie sa stie ca a vorbi mai putin si a gandi mai mult este o cale mai buna de a reusi. Ce? Sa cresti, sa evoluezi, sa crezi.
Mea culpa!