Păr alb și turte dulci

Astăzi, un om preafrumos, mi-a spus așa: ”ei, Ana, Ana. Ne mai întâlnim noi cândva. Mai spre finalul vieții.” Finalul vieții. Sfârșitul vieții. De parcă albirea părului și coacerea de turte dulci împreună ar fi vreodată o certitudine. Nu îmi iese, Emma. M-am străduit de câteva ori bune sa imaginez o reîntâlnire octogenară pentru fiecare…

Schimbare de plan

Nu știu voi, dar mie uneori îmi apar în minte ”gânduri ireversibile”. Adicătelea, un fel de ”point of no return”. Odată ce gândul s-a produs, nu mai scapi de el prin nicio tehnică sau strategie. Tot ce a fost înainte de el e acum definitiv modificat de acest gând căruia eu una îi spun ireversibil….

Scrisoare către bunica copilului din stradă

Dragă bunică, Îți scriu cu drag și dor. Cred că ți-e tare greu să vezi ce se întâmplă acum în țară. Cred că pe lângă greutățile de zi cu zi te mai apasă și grija de a nu ști ce o să se întâmple cu țara, cu copiii, cu nepoții. Cred că te întrebi cine-a…

Tată, mamă, sunt autor!

Din tot ce se întâmplă frumos în Cluj, recunosc că mă emoționează cel mai tare acțiunile care implică animale, cărți sau copilași. Puține lucruri îmi par mai nobile decât investiția de calitate în copii. Puțini oameni îmi par mai frumoși decât cei care știu să creeze un cadru extraordinar de dezvoltare pentru copii. Îmi pare…

Trăim prea mult în exterior

Trăim așa de mult în exterior și atât de puțin în interior. Sunt gata să pariez că 90% dintre noi, oamenii, așteptăm fericirea de la cineva de lângă noi. La fel așteptăm și speranța și liniștea și cornurile cu ciocolată. Nu zic c-ar fi rău. Sau că am găsit vreo soluție ușoară de a schimba…

Un bun ascultător

Ne-am obișnuit așa de mult cu oameni care nu știu să asculte până la capăt când vorbim, încât atunci când dăm de un bun ascultător fie îl suspectăm de falsă atenție, fie nu știm cum să ne purtăm în preajma lui. Vorbim totuși de un om care nu intervine la jumătatea propoziției tale, ”salvându-te” de…

Unele filme te fac mai bun

Când ți-e mintea plină de idei și sufletul încărcat de emoții după vizionarea unui film, știi cu siguranță că a meritat. Asta-i teoria mea cel puțin. N-am știut cum și de unde să mă adun la finalul acestui film. Am avut vreo 10 gânduri și impulsuri în paralel. Printre ele: Am plâns. O curățire sufletească…

Cum te faci înțeles la modul internațional? Am un plan.

Atâtea țări, atâtea limbi vorbite.Când se intersectează toate, se face o salată internațională, din care nu te înțelegi cu mai nimic. Doar cu câteva “firmituri” de cuvinte. Le ascunzi prin buzunare și le arunci la venire / plecare. Pentru ca salata de cuvinte servită colaboratorilor să fie una cât mai complexă și să atragă alți…

Ștampila, amprenta unicității sau doar o etichetă?

De la o vârstă fragedă, am avut o mini agendă, pe care o utilizam pe post de carte telefonică. Mai mult, trebuia să țină locul unui jurnal, dar încă nu-mi descoperisem pasiunea pentru scris. Aceasta a venit câțiva ani mai târziu. O altă îndeletnicire a vârstei era că ștampilam orice hârtie, document ce trecea prin…

O SUTA DE ANI DE PLICTIS

Se implinesc, la 8 aprilie, o suta de ani de la nasterea, la Rasinari, a lui Emil Cioran. N-am de gand sa insir aici date biografice arhicunoscute care, oricum, pot fi gasite aproape oriunde pe internet. Ma voi margini sa povestesc avatarurile relatiei pe care am avut-o, de-a lungul multor ani, cu opera lui Cioran,…